DESPRE ANXIETATE

Ce este anxietatea?

        Anxietatea este o emoție fundamentală, înrădăcinată evolutiv, care are rolul de a ne pregăti pentru pericole sau situații necunoscute. Aceasta este una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate mintală întâlnite în populația generală. Deși este o reacție normală la stres, pericol sau incertitudine, atunci când devine intensă, persistentă, disproporționată față de situație și interferează cu viața de zi cu zi, ea poate evolua într-o tulburare de anxietate. Anxietatea este  însoțită de activarea sistemului nervos autonom (bătăi rapide ale inimii, tensiune musculară, creșterea vigilenței, respirație accelerată, etc). Cu toate acestea, când această reacție este declanșată frecvent, în absența unui pericol real, sau este prea intensă și nu poate fi controlată, atunci vorbim despre o tulburare de anxietate.

        Această prezentare are rolul de a furniza informații detaliate, bazate pe dovezi științifice, despre natura acestor tulburări, simptome, cauze și opțiuni de tratament.


Factori cauzali și de vulnerabilitate:

Tulburările de anxietate sunt rezultatul interacțiunii complexe între factori biologici, psihologici și sociali:

  • Factori biologici: predispoziția genetică, dezechilibre neurochimice (serotonină, noradrenalină, GABA), hiperactivitatea amigdaliană sau alterări în funcționarea cortexului prefrontal.
  • Factori psihologici: stiluri de gândire disfuncționale (catastrofare, intoleranță la incertitudine, perfecționism), hipervigilență la amenințare, traume timpurii, abuzuri.
  • Factori sociali: expunerea la stres cronic, instabilitate familială, relații disfuncționale, lipsa suportului social.
  • Factori ce țin de personalitate:
    • Tulburarea de personalitate evitantă – frică intensă de evaluare negativă, sensibilitate la respingere;
    • Tulburarea de personalitate dependentă – nevoie excesivă de aprobare, dificultăți în luarea deciziilor;
    • Tulburarea obsesiv-compulsivă de personalitate – perfecționism rigid, nevoia de control, ordine excesivă.

Acești factori pot crește vulnerabilitatea la apariția anxietății și influențează răspunsul la tratament.


Simptomele anxietății:

Simptomele variază în funcție de tipul tulburării, dar pot include:

  • Gânduri de îngrijorare excesivă, anticipate negativiste;
  • Neliniște, agitație, dificultăți de concentrare;
  • Tensiune musculară, dureri de cap, stomac sau spate;
  • Tulburări de somn (dificultăți de adormire sau somn neodihnitor);
  • Palpitații, transpirație, senzație de sufocare;
  • Evitarea situațiilor percepute ca periculoase sau stresante;
  • Comportamente de siguranță (verificări, asigurări repetate, ritualuri);

Tulburări de anxietate frecvente:

1.   Tulburarea de anxietate generalizată (GAD)

Caracterizată prin îngrijorări persistente, excesive, referitoare la o gamă largă de aspecte ale vieții (sănătate, muncă, familie, viitor), care sunt dificil de controlat. Este asociată cu simptome fizice precum oboseală, tensiune musculară, iritabilitate și insomnie. Poate dura luni sau ani fără tratament.

2.   Tulburarea de panică

Apare prin episoade recurente de atacuri de panică – senzații bruște de frică intensă însoțite de simptome fiziologice (bătăi rapide ale inimii, amețeală, dificultăți de respirație, senzația că vei muri sau că pierzi controlul). Ulterior, apare teama de un nou atac, care poate duce la evitări și comportamente fobice.

3.   Fobia socială (anxietatea socială)

Implică o frică intensă, irațională de a fi evaluat negativ, criticat sau rușinat în contexte sociale. Poate afecta performanța la locul de muncă, vorbitul în public, interacțiunile cotidiene. Persoanele pot evita complet evenimente sociale sau pot consuma alcool/medicamente pentru a face față.

4.   Fobiile specifice

Sunt temeri excesive legate de un obiect sau o situație concretă (ex: zborul cu avionul, înălțimile, animale, ace, sânge). Persoana evită contactul cu obiectul temut, iar anxietatea este disproporționată față de riscul real.

5.   Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)

Implică prezența obsesiilor (gânduri intruzive, neplăcute, care produc anxietate) și/sau a compulsiilor (comportamente repetitive efectuate pentru a reduce anxietatea). Exemple: frica de contaminare (spălări excesive), frica de greșeală (verificări), gânduri blasfemiatoare sau agresive (ritualuri mentale).

6.   Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD)

Apare în urma expunerii la un eveniment traumatic (război, abuz, accident, dezastre). Persoana poate retrăi trauma (flashback-uri, coșmaruri), are tendința de evitare, hipervigilență, amorțire emoțională. În forme severe, pot apărea și simptome disociative.

7.   Tulburarea de anxietate de boală (Illness Anxiety Disorder)

Fosta „ipohondrie”, această tulburare implică teama persistentă că suferi de o boală gravă, în ciuda investigațiilor medicale cu rezultate normale. Este prezentă o hipervigilență față de semnalele corpului, căutare compulsivă de informații medicale, vizite frecvente sau, dimpotrivă, evitarea consulturilor medicale.


Diagnosticul tulburărilor de anxietate

Diagnosticul se bazează pe:

  • Interviu clinic standardizat, cu identificarea simptomelor specifice, duratei, intensității și impactului asupra vieții;
  • Utilizarea unor instrumente validate: GAD-7, PHQ-9, Y-BOCS, PCL-5, Liebowitz Social Anxiety Scale etc.;
  • Excluderea unor afecțiuni medicale care pot mima anxietatea (ex: hipertiroidism, hipoglicemie, afecțiuni cardiace);
  • Identificarea comorbidităților (depresie, tulburări de personalitate, tulburări de consum);

Un diagnostic corect este esențial pentru alegerea tratamentului potrivit.


Intervenția terapeutică: tratamente bazate pe dovezi

Psihoterapie

1.   Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)

Reprezintă tratamentul de primă linie pentru majoritatea tulburărilor de anxietate. Abordează gândurile distorsionate, comportamentele de evitare și încurajează confruntarea graduală cu temerile. Include:

  • restructurarea cognitivă
  • expunerea în vivo sau imaginară
  • prevenirea răspunsului compulsiv (în TOC)
  • tehnici de relaxare și mindfulness

2.   Terapia centrată pe traumă (PTSD)

  • Terapia de procesare cognitivă (CPT)
  • EMDR (Eye Movement Desensitization and Reprocessing)

Alte forme validate:

  • Terapia de acceptare și angajament (ACT)
  • Terapia interpersonală (IPT)
  • Terapia bazată pe mindfulness (MBCT)

Tratamentul medicamentos:

Prescris de medicul psihiatru în funcție de severitate:

  • SSRI (sertralina, escitalopram, fluoxetina)
  • SNRI (venlafaxina, duloxetina)
  • Triciclice, în forme rezistente
  • Benzodiazepine, pe termen scurt și doar în cazuri selecționate (risc de dependență)

Este importantă monitorizarea atentă, ajustarea dozelor și respectarea duratei minime a tratamentului (6–12 luni).

Strategii de auto-gestionare a anxietății:

  • Exerciții fizice regulate (efect anxiolitic dovedit)
  • Practici de relaxare (meditație, respirație diafragmatică, yoga)
  • Jurnalul gândurilor și emoțiilor
  • Rutine zilnice sănătoase
  • Limite clare în consumul de substanțe (cafeină, alcool)
  • Implicare în activități sociale și de sprijin

De ce este important să ceri ajutor

Lăsate netratate, tulburările de anxietate pot deveni cronice și pot duce la:

  • deteriorarea funcționării sociale și profesionale
  • depresie secundară
  • abuz de substanțe
  • izolare, scăderea calității vieții
  • riscuri crescute de suicid (în forme severe sau comorbide)

Dacă te regăsești în oricare dintre descrierile de mai sus, nu ezita să ceri sprijin. Cu intervenția potrivită, viața poate redeveni echilibrată, funcțională și lipsită de teamă. Intervenția timpurie crește șansele de remisiune completă.


Dacă te regăsești în simptomele de mai sus, primul pas este o consultație gratuită. 

Cum te putem ajuta în cabinetul nostru psihologic

La Cabinetul Individual de Psihologie - Silviu Riglea, îți oferim:

  • evaluare psihologică amănunțită;
  • încadrare diagnostică clară;
  • tratament personalizat (CBT, expunere, restructurare cognitivă, activare comportamentală, tehnici de relaxare și respirație, etc.);
  • suport emoțional necondiționat și empatie;
  • confidențialitate garantată;
  • colaborare cu medicul psihiatru, atunci când este necesar;
  • suport pe termen lung pentru prevenirea recăderii.


Bibliografie:

  1. American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing.
  2. National Institute of Mental Health. (2022). Anxiety disorders. https://www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders
  3. Mayo Clinic. (2023). Anxiety disorders: Symptoms, causes, and treatment. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anxiety/symptoms-causes
  4. World Health Organization. (2022). Anxiety disorders. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/anxiety-disorders
  5. Abramowitz, J. S. (2006). The psychological treatment of obsessive-compulsive disorder. The Canadian Journal of Psychiatry, 51(7), 407–416. https://doi.org/10.1177/070674370605100703
  6. Cuijpers, P., Karyotaki, E., Weitz, E., Andersson, G., Hollon, S. D., van Straten, A., & Ebert, D. D. (2016). The effects of psychotherapies for adult depression and anxiety on remission, recovery and improvement: A meta-analysis. Journal of Affective Disorders, 202, 511–517. https://doi.org/10.1016/j.jad.2016.05.036
  7. Hofmann, S. G., Asnaani, A., Vonk, I. J., Sawyer, A. T., & Fang, A. (2012). The Efficacy of Cognitive Behavioral Therapy: A Review of Meta-analyses. Cognitive Therapy and Research, 36(5), 427–440. https://doi.org/10.1007/s10608-012-9476-1
  8. Cleveland Clinic. (2022). Illness anxiety disorder (hypochondria). https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9886-illness-anxiety-disorder-hypochondria
  9. American Psychological Association. (2021). Clinical Practice Guideline for the Treatment of Anxiety Disorders. https://www.apa.org/news/press/releases/stress/2021/anxiety-treatment-guideline

Cabinet Individual de Psihologie - Silviu Riglea | Psiholog clinician & psihoterapeut Cluj


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu